Sarea iodată – condiment sau medicament?

Studiul privind calitatea sării face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Sarea pentru consum alimentar uman este un produs cristalin în a cărui compoziţie predomină clorura de sodiu (NaCl), obţinută prin extragere din depozitele naturale subterane sau din apa de mare. Sarea iodată este sarea destinată consumului uman, hranei animalelor şi utilizării în industria alimentară, la care s-a adăugat iod, sub formă de iodat sau iodură de potasiu. Conţinutul de NaCl din sarea utilizată pentru iodare nu trebuie să fie mai mic de 97%. 

Obligativitatea folosirii sării iodate atât pentru consumul uman, cât și în hrana animalelor și în industria alimentară a fost decisă în anul 2002 printr-o Hotărâre de Guvern. Timp de 2 ani, pe teritoriul României au fost interzise importul în vederea comercializării, precum şi producţia şi comercializarea de sare neiodată pentru utilizarea în alimentaţia omului, hrana animalelor şi în industria alimentară. Din anul 2004 s-a permis comercializarea sării neiodate numai prin reţeaua de magazine PLAFAR, magazine naturiste şi farmacii, în segmentul produselor care nu necesită reţete pentru achiziţionare, ambalată în cantităţi ce nu depăşesc 0,5 kg, obligație care a rămas valabilă și în prezent. De la 1 mai 2004 a intrat în vigoare modificarea HG nr 568/2002 în privința eliminării obligativității folosirii sării iodate din hrana animalelor şi din industria alimentară, cu o singură excepție, și anume folosirea acesteia numai la fabricarea pâinii. O nouă modificare a acestui act normativ în privința folosirii sării iodate s-a realizat în anul 2006, când a devenit obligatorie și la fabricarea produselor de panificație. În prezent, mulți producători din industria alimentară folosesc sarea iodată și în alte ramuri ale industriei, cu toate că acest lucru nu mai este obligatoriu decât pentru industria pâinii și a produselor de panificație, fapt ce poate genera probleme de sănătate consumatorilor.

Inițial, sarea iodată trebuia să conţină 20 ± 5 mg iod/kg de sare, respectiv 34 ± 8,5 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 26 ± 6,5 mg iodură de potasiu/kg de sare. Din martie 2007 s-a modificat procesul de iodare a sării astfel: ”Sarea iodată trebuie să conţină 30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 iodură de potasiu/kg de sare. Se admite ca limită minimă un conţinut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodură de potasiu/kg de sare, iar ca limită maximă un conţinut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodură de potasiu/kg de sare." 

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în prima parte a lunii decembrie, a.c., 25 sortimente de sare din marile structuri comerciale (hipermarketuri / supermarketuri), fabricată/distribuită de 16 agenţi economici, cu gramajul cuprins între 90 g și 1000 g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Au fost analizate sortimente de sare fabricate/distribuite de către: Societatea Naţională a Sării Salrom – Salina Cacica Suceava, Societatea Naţională a Sării Salrom – Salina Târgu Ocna, Societatea Naţională a Sării Salrom – Salina Slănic Prahova, SC Astron SRL, SC Pirifan Distribution SRL, SC Marathon Distribution Group SRL, SC Defne Selos SRL, SC Melaz Trading Company SRL, SC SanoVita SRL, SC Compania Indiilor Orientale Prod SRL, SC Kamis Condimente SRL, SC Kotanyi – Austria, SC Benten Medical SRL, SC România Hypermarche SA, SC Solaris Plant SRL şi SC Bio Logistic&Distribution Partener SRL.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Sarea comercializată în România provine din următoarele ţări:
-         40% din sortimentele analizate sunt importate din Grecia
-         24% din sortimentele analizate sunt produse în România
-         8% din sortimentele analizate sunt importate din Pakistan
-         8% din sortimentele analizate sunt importate din Austria
-         4% din sortimentele analizate sunt importate din Turcia
-         4% din sortimentele analizate sunt importate din Belarus
-         4% din sortimentele analizate sunt importate din Polonia
-         4% din sortimentele analizate sunt importate din Italia
-         4% din sortimentele analizate sunt importate din Israel

Sortimentele de sare analizate sunt următoarele:

-         Sare iodată alimentară de masă recristalizată – Salina Cacica;
-         Sare de masă iodată – Olympia;
-         Sare marină iodată – Ilida;
-         Sare de mare iodata cu verdeţuri de Provence – Pirifan;
-         Sare de mare grunjoasă, iodată cu piper – Pirifan;
-         Sare de masă iodata extra fină recristalizată – Defne;
-         Sare iodată alimentară de masă gemă extra fină – Salina Slănic Prahova;
-         Sare de mare naturală iodată pentru gătit şi masă – Hera
-         Sare de mare fină iodată pentru bucătărie – Niki
-         Sare de mare fină iodată – SanoVita
-         Sare fină iodată – Himalaya
-         Sare de mare iodată semigrunjoasă – Ilida
-         Sare de masă iodată extra fină – Xion
-         Sare de mare iodată – Kamis
-         Sare de mare iodată (granule) – Dora
-         Sare de mare iodată – Orient
-         Sare de mare naturală iodată – Kalas
-         Sare de mare iodată – CIO
-         Sare de mare iodată – Kotanyi
-         Sare de mare lichidă – Pic de sare
-         Sare de mare iodată fină – Cora
-         Sare roz de Himalaya cristale neiodata – Solaris
-         Sare gemă fină alimentară neiodata– Solaris
-         Sare neiodată – Naturalia
-         Sare de mare iodată grunjoasă – Natur All green
În funcție de gramaj, situația se prezintă astfel:
90 g – 8% din sarea analizată;
92 g – 4% din sarea analizată;
110 g – 4% din sarea analizată;
150 g – 4% din sarea analizată;
180 g – 4% din sarea analizată;
200 g – 8% din sarea analizată;
250 g – 8% din sarea analizată;
280 g – 4% din sarea analizată;
400 g – 4% din sarea analizată;
500 g – 28% din sarea analizată;
1000 g – 24% din sarea analizată;

Sarea neiodată are termen de valabilitate nelimitat (8% dintre produsele analizate), în timp ce la sarea iodată termenul de valabilitate variază între 1 an și 20 de ani, în funcție de substanțele chimice adăugate în procesul de iodare a sării, astfel:

-         La 24% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 3 ani;
-         La 20% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 1 an;
-         La 16% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 2 ani;
-         La 12% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 5 ani;
-         La 8% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 4 ani;
-         La 8% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 6 ani;
-         La 4% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 20 ani;

În concluzie, aceste variații ale termenului de valabilitate demonstrează toxicitatea sării iodate, dată de substanțele chimice adăugate în procesul de iodare a sării.

Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor- circa 40% din populația adultă a țării noastre - precum și numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
   
2. Identificarea substanţelor chimice şi a aditivilor alimentari utilizați în procesul de iodare a sării, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
   1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
   

În procesul industrial de iodare a sării se folosesc următoarele substanţe chimice: iod, iodat de potasiu, iodură de potasiu, carbonat de sodiu, carbonat de magneziu, ferocianură de potasiu.

Din analizarea sortimentelor de sare a reieşit că în procesul de iodare a sării substanţele menţionate mai sus se regăsesc după cum urmează:

-         La 52% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodatul de potasiu;
-         La 40% din tipurile de sare analizate s-a folosit ferocianură de potasiu;
-         La 36% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodul;
-         La 32% din tipurile de sare analizate s-a folosit carbonatul de sodiu;
-         La 28% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodura de potasiu;

-         La 4% din tipurile de sare analizate s-a folosit carbonat de magneziu;

2. Identificarea substanţelor chimice şi a aditivilor alimentari utilizați în procesul de iodare a sării, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
   

În cele 25 de produse analizate s-au identificat 6 tipuri de substanţe şi aditivi alimentari, după cum urmează: iod, iodat de potasiu, iodură de potasiu, carbonat de sodiu, carbonat de magneziu şi ferocianură de potasiu.

• Iod – este un element chimic utilizat, printre altele, în scopuri nutriționale și medicinale. Iodul este întâlnit în organismul uman în glanda tiroidă; alte organe care prezintă concentrații de iod sunt glandele salivare, stomacul, glanda pituitară și ovarele. În tiroidă, iodul este folosit la sinteza hormonilor tiroxinei și triiodotironinei, hormoni care au rol reglator al anumitor funcții metabolice, în special în controlul temperaturii. Organismul persoanelor din societățile dezvoltate asimilează iodul din hrană în proporție mai redusă decât persoanele din comunitățile tradiționale, din cauza diferențelor în compoziția alimentației. Laptele este o sursă majoră de iod, nivelul acestuia dublându-se în anii recenți, deoarece hrana vițeilor este suplimentată cu iod și pentru că, înainte de muls, ugerele sunt dezinfectate cu antiseptice pe bază de iod. Alimentele cele mai bogate în iod sunt codul, scoicile, creveții, heringul, semințele de floarea-soarelui, algele și ciupercile. Atunci când este ingerat direct poate provoca gastroenterite severe, fiind un compus coroziv. Vaporii de iod pot provoca iritații pulmonare severe. De asemenea, contactul iodului cu pielea poate provoca arsuri severe.
  
• Iodat de potasiu – este un agent de oxidare, folosit uneori în iodarea sării de masă pentru prevenirea deficienței de iod. Este utilizat și în unele formule pentru bebeluși sau ca agent de maturare în produse de panificație.
  
• Iodura de potasiu – este utilizată ca supliment nutriţional în hrana pentru animale și în alimentele destinate consumului uman. Este utilizată pentru iodarea sării de masă. În cantități mari poate declanșa sau înrăutăți hipertiroidismul sau hipotiroidismul. Poate provoca sialadenita (o inflamație a glandelor salivare), tulburări gastrointestinale, reacții alergice.
  
• Ferocianura de potasiu - E536 – este un agent antiaglomerant, utilizat în sarea de bucătărie. La peste 100 grade C ferocianura de potasiu se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier, fapt ce provoacă reducerea transportului de oxigen către sânge, dificultăți în respirație, dureri de cap și amețeli.
  
• Carbonatul de sodiu – E500 – este un aditiv alimentar utilizat ca regulator de aciditate, agent antiaglomerant, agent de creștere și stabilizator. Nu se cunosc efecte adverse.
  
• Carbonatul de magneziu – E504 – este utilizat pentru reducerea umidității sării de masă. În cantități mari poate avea efecte laxative.
  

Sarea, din păcate, a fost transformată dintr-un condiment folosit zilnic în alimentaţia noastră într-un medicament printr-o măsură legală intrată în vigoare în anul 2002. Sarea iodată ar trebui să fie excepţia şi nu regula. Nu putem pleca, în aplicarea acestei măsuri de aditivare obligatorie a sării, de la premisa că toţi cei 20 de milioane de consumatori au probleme cu asimilarea iodului. Majoritatea covârşitoare a consumatorilor nu realizează pericolele la care se expun prin consumarea zilnică a sării iodate. Administrarea sării iodate în alimentaţie trebuie realizată numai în baza unei reţete prescrise de către medicul endocrinolog. Având în vedere că se încalcă un drept fundamental al consumatorilor – dreptul de a alege – solicităm eliminarea restricţiei legale de comercializare a sării neiodate din micile şi marile structuri comerciale.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC România.

Sarea iodată nu este sănătoasă, ba chiar ar trebui spus că este nesănătoasă. Acest fapt i-ar putea mira pe unii, însă nu și pe cei care sunt cu adevărat preocupați de sănătatea lor. Sodiul este vital pentru viață. Fără acesta, mușchii nu ar funcționa adecvat, memoria te-ar lăsa, și nu ar mai fi posibilă nici măcar o bătaie de inimă. Și atunci, de ce este sarea oaia neagră a alimentației mondiale?

Sarea, când este rafinată, pierde toate oligomineralele pe care sarea nerafinată le are din belșug. Sarea nerafinată conține magneziu și potasiu, și ambele sunt necesare pentru optima funcționare a corpului și pentru a face posibil metabolismul sodiului. Potasiul, magneziul și sodiul sunt marea triadă care lucrează în tandem pentru a regulariza echilibrul hidric al corpului și a administra impulsurile nervoase și musculare. Pentru simplificare, cu cât ingerezi mai mult sodiu, cu atât mai mult potasiu și magneziu va trebui să ingerezi pentru a menține homeostaza. Iar dietele noastre de astăzi, deși cu înalt conținut de sodiu, sunt practic lipsite de celelalte două elemente.Cu cât vom căuta să intervenim mai puțin în compoziția alimentelor provenite din natură, cu atât ne va fi mai bine și oamenii vor fi mai sănătoși.”Alec Blenche, Co-Owner și Co-Founder la Viața în verde viu

Consumul de sare iodată are efecte negative asupra organismului uman, dintre care cele mai grave sunt următoarele :
– suprasolicitarea rinichilor și a altor organe interne;
- disfuncții tiroidiene la persoanele sensibile;
– încetinirea proceselor metabolice și apariția obezității;
– slăbirea sistemului imunitar;
- cancer de tiroidă, în special cancerul papilar
- senzații permanente de cald (ce au ca efect intoleranța la cald)
– tulburări ale somnului, hipertensiune, anxietate și nervozitate;

- tireotoxicoză

 Articol preluat in totalitate de pe cu scop informativ

http://www.apc-romania.ro/ro/i-sarea-iodata--condiment-sau-medicament/MzI0LTIy.html